ESA a recuperat unul dintre sateliţii Galileo care ajunseseră pe o orbită greşită

Plasarea pe o orbită greşită a celor doi sateliţi, în luna august, a fost unul dintr-o serie de eşecuri care a afectat proiectul Galileo în valoare de mai multe miliarde de euro, care a trecut prin mai multe întârzieri, probleme financiare şi întrebări referitoare la necesitatea reală a creării unui sistem european de poziţionare globală, concurent al sistemului american Global Positioning System, cunoscut ca GPS.

Cei doi sateliţi, al cincilea şi al şaselea dintr-o constelaţie de 30 plănuiţi pentru sistemul Galileo, au fost lansaţi la bordul unei rachete ruseşti Soyuz, pe 22 august, şi au ajuns pe o orbită alungită, care îi ducea la altitudinea maximă de 25.900 de kilometri, coborând apoi la 13.713 kilometri, în loc să urmeze o orbită circulară.

• Ziua în care România cucerea cel mai înalt munte
• Alimentele bogate în sare ar trebui interzise, recomandă OMS

Cei doi sateliţi sunt funcţionali, dar orbita incorectă face imposibilă utilizarea lor ca parte a sistemului Galileo.

ESA a anunţat miercuri că al cincilea satelit a efectuat o serie de 11 manevre pe o perioadă de 17 zile, pentru a se muta gradual pe o orbită mai apropiată de forma circulară planificată şi va fi supus unei serii de teste în zilele următoare.

Manevre similare de recuperare sunt prevăzute pentru cel de-al şaselea satelit.

„Decizia privind folosirea celor doi sateliţi în scopuri navigaţionale şi ca radare spaţiale, ca parte a constelaţiei Galileo, va fi luată de Comisia Europeană pe baza rezultatelor (testelor, n.r.)”, a anunţat ESA.

Uniunea Europeană a aprobat un buget de şapte miliarde de euro pentru Galileo şi un alt sistem de navigaţie, banii fiind alocaţi pentru perioada de până în 2020. UE a anunţat că Galileo va întări poziţia Europei pe piaţa navigaţiei asistate de satelit, a cărei valoare este estimată să ajungă la 237 de miliarde de euro în 2020.

Galileo Sat-5 şi Sat-6 ar fi trebuit să se adauge celor patru sateliţi de testare deja lansaţi pe orbită pentru alcătuirea sistemului de navigaţie dorit de Comisia Europeană. Lansaţi în pereche, în octombrie 2011 şi octombrie 2012, din Guyana Franceză, cei patru sateliţi de testare – numărul minim pentru determinarea cu precizie a unei poziţii pe suprafaţa Globului – au demonstrat deja validitatea sistemului, atât din spaţiu, cât şi pentru instalaţiile de la sol.

Cei patru sateliţi de testare au fost construiţi de un consorţiu condus de Airbus Defence and Space şi asamblaţi la Roma de Thales Alenia Space.

Construirea celor 22 sateliţi suplimentari a fost încredinţată grupului german OHB System. Alţi doi sateliţi vor fi lansaţi din Guyana Franceză la sfârşitul anului 2014.

Constelaţia Galileo va fi implementată apoi progresiv, cu şase-opt sateliţi ce vor fi lansaţi în fiecare an de către rachete Soyuz şi Ariane 5 de la Kourou, în paralel cu implementarea la sol a elementelor terestre ale reţelei.

În final, sistemul Galileo ar trebui să conţină 30 de sateliţi în total şi să rivalizeze ca precizie cu GPS-ul american. Primele servicii iniţiale oferite de reţeaua Galileo ar trebui să fie disponibile la sfârşitul anului 2014, iar sistemul va deveni complet operaţional în 2018.

Sursa: Mediafax